~ Simple words ~

Cred in orice pana se demonstreaza a fi fals. Asa ca eu cred in zane, mituri, dragoni. Toate exista, chiar daca exista doar in mintea mea. Cine spune ca visele si cosmarurile nu sunt la fel de reale ca aici si acum?!~ John Lennon
Se afișează postările cu eticheta citat. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta citat. Afișați toate postările

duminică, 9 ianuarie 2011

Inger si Demon

O fereastra , un cer presarat cu stele, o carte aruncata undeva pe o noptiera si o tigare improvizata aproape terminata inca arzand in scrumiera asezata langa pat . Un décor cat se poate de normal si de plictisitor ce poate ascunde multe.Undeva, pe balconul casei era strategic pozitionat un telescop ce parea in lumina argintie a lunii un obiect pretios .Pentru Charles acel telescop reprezenta intregul sau univers..obisnuia sa piarda nopti intregi privind miile de stele ce apareau in exact acelasi loc, unele dintre ele formand cele 11 constelatii cunoscute pe vremea aceea.

Aspectul fizic al acestui tanar provoca spaima oricarui trecator ce indraznea sa il priveasca..Albastrul inghetat al ochilor, parul inchis la culoare si tenul deschis, reliefau o frumusete malefica . Intr-o noapte, cand soarele inca dormea ascuns sub patura de nori negri Charles se plimba prin parc fara un scop anume.

Un sunet ciudat de placut ii incanta simturile , subconstientul il tenta sa urmareasca linia melodica insa ceva incerca sa il opreasca.Isi asculta simturile si urmarise mireasma sunetului..dupa cateva minute de mers ajunse in locul cautat..O faptura minunata invaluita parca intr-o aura de lumina canta la vioara ..Intre pomii infloriti parea a fi un inger insa ii lipseau aripile . Parul negru ca noaptea ii se revarsa pe umerii goi , mainile ei parca mangaiau intrumentul iar rochia rosie parca dansa impreuna cu florile in ritmul muzicii. Charles ramase nemiscat, o privea pe fata fascinat , ca si cum ar fi vazut un diamant ce stralucea in lumina obscura a lunii.Fata se opri , atunci cand si-a dat seama ca este privita de cineva..isi ridica ochii si il vazu pe tanar stand ascuns in umbra unui copac .”Cine esti ? “intreba cu o voce tremurata fata. Observandu-i teama, ii raspunse cu o voce blanda..”Numele meu este Charles Bennett” si intinse mana pentru a face cunostinta .”Am ajuns la tine urmarind sunetul melodiei pe care o cantai ..imi pare rau daca te-am speriat” .Pentru o fractiune de secunda fata ezita insa nu vroia sa para lipsita de maniere, “ Eu sunt Aria , incantata de cunostinta..”

In momentul in care a luat-o de mana, Charles simti o caldura ce ii invada sangele si se prabusi pe pamantul uscat, inconstient..

In urma cu cinci ani, ceva groaznic se petrecuse in viata tanarului.Parintii lui au fost ucisi de catre un criminal pe care nu au reusit sa il prinda nici dupa ce trecuse atat de mult timp de la nefericitul incident..avea doar o sora si o iubea mai mult decat orice, dar care se mutase intr-o stea datorita unei boli incurabile . Jurase ca va face orice sa se razbune ..Intr-o noapte dorinta ii se indeplini, un necunoscut i-a promis ca cel care i-a ucis parintii va muri doar daca va accepta anumite consecinte.Pretul a fost unul enorm..La cateva zile dupa ce a citit in ziar stirea care i-a adus fericire efemera , ceva ciudat ii s-a intamplat,a inceput sa vada ce este in lumea intunecata de care nimeni nu este constient.Demoni, spirite, chiar si sangele sufletelor condamnate ..un peisaj desprins din cartile de groaza se desfasura in fata ochilor lui. Acum avea aripi negre invizibile pentru oamenii de rand si ingrozitor de grele ..Devenise o parte din Intuneric .

Aria, incerca zadarnic sa il trezeasca , ramase acolo cu el pana a doua zi. Charles se trezi brusc cand soarele diminetii se juca printer ramurile copacilor, si a vazut –o pe fata adormita pe pieptul lui.A luat-o in brate si a dus-o acasa la el, a asezat-o in pat si a invelit-o cu o patura moale. Frumusetea Ariei incepuse sa topeasca inima de gheata a Ingerului Intunecat.” Unde sunt ? “ intreba confuza ..

“La mine acasa, nu stiu de ce te-am adus aici.Esti libera sa pleci cand vrei “ ii raspunse Charles cu o voce nesigura . Una din consecintele intelegerii, era ca nu va fi capabil sa simta emotii umane , cum ar fi iubirea;totusi inima lui incepuse sa cedeze sentimentelor Fata zambi, il lua de mana si iesi afara. “Vreau sa cant ceva pentru tine . Se numeste “Salvataggio” ..asculta , dar nu cu trupul cu sufletul “

Melodia Ariei era ca un drog ce ii inducea o stare de sevraj , vroia mai mult.. din ce in ce mai mult ..sub ochii lui fata se transforma treptat. Din rochia rosie se scurgea culoarea pe pamant intr-o balta de sange iar rochia ramasese de un alb imaculat , aripile albe ii aparuse ca din neant iar lumina lunii o scalda intr-o baie de argint . Charles era in intunericul noptii un demon torturat de singuratate si condamnat sa vada lucruri terifiante .Fata se apropie de el si ii sopti ceva, “Am fost trimisa aici sa te salvez din intuneric” el ii intinse mana incapabil sa spuna vreun cuvant .. si a imbratisat-o . Amandoi au disparut in ceata dintre granita noptii si a zilei ..transformandu-se intr-o constelatie noua “Gemeni”(doi frati, un Inger si un Demon) , ce completeaza harta stelara pana in zilele noastre..

marți, 27 aprilie 2010

A day full of green :)


Exista adevaruri pe care trebuie sa le colorezi ca sa devina vizibile.
Fiecare zi pare prea scurta pentru toate gandurile pe care le gandesc, pentru toate plimbarile pe care vreau sa le fac, pentru toate cartile pe care vreau sa le citesc si pentru toti prietenii pe care vreau sa ii vad. - John Burroughs


Destinul nu este legat de noroc; este mai degraba legat de alegere. Nu este un lucru pe care trebuie sa il astepti, este mai degraba un lucru care trebuie realizat.


A muri inseamna a te muta intr-o stea.Octavian Paler



O mica parte din Casa Memoriala "Ionel Perlea":)))

joi, 21 ianuarie 2010

Idei fara inteles

Mda... iarna din nou..frig si multa zapada.. Prea mult alb acopera totul si ne oboseste privirea. Peisajul pare desprins dintr-un basm vechi, uitat pentru prea mult timp si amintit doar pentru o perioada scurta in fiecare an. Gerul aspru picteaza pe ferestrele caselor flori de gheata. Afara lumea pare grabita, trista, aerul rece ingheata orice urma de caldura care incearca sa pluteasca in aer... In casa.. in aceeasi camera familiara frigul nu reuseste sa patrunda.. pe birou cartile si caietele sunt imprastiate intr-un haos pe care nimeni nu il poate intelege in afara de mine..Telefonul este undeva aruncat pe noptiera.. O melodie deja uzata se aude usor din boxe.. O carte inca neterminata este aruncata pe pat asteptand sa fie citita ... Un zambet incearca sa ascunda ceva... O lacrima isi face loc sa cada pe obraz .. Un decor plictisitor fara nimic special. O schimbare ar fi perfecta intr-o situatie ca asta, insa pana cand se va intampla asta mai e mult de asteptat..
Pun capul pe perna, incerc sa adorm... dar nu reusesc.Inchid ochii asteptand sa treaca timpul mai repede insa ceasul parca merge mult mai incet..Secvente scurte de imagini imi trec prin minte..imagini care ma sperie.. alte imagini care intr-un fel reusesc sa imi trezeasca un sentiment de fericire.. totul este fara nici o logica. Intrebari fara raspunsuri... raspunsuri fara nici un inteles ...greseli ireparabile..totul apartine trecutului..Prezentul nu exista, totul este impartit intre viitor si trecut..
Auzim destul de des" Carpe diem!" [ " Traieste clipa!" ] .. oare chiar putem face asta? stim sa ne bucuram cu adevarat de lucrurile marunte ale vietii care ne scot din monotonia fiecarei zile? Aceste lucruri aparent nesemnificative, au o mare importanta pe care noi suntem prea ocupati sa o putem vedea...
Cand totul este doar alb si negru..zambetul unui prieten iti poate aduce un pic de culoare, chiar daca nu este decat ca o picatura intr-un ocean imens fara nuante. Cu o floare poate nu se face primavara, dar cu siguranta o floare daruita cu sinceritate si fara vreun motiv anume , iti poate schimba ziua intr-un mod surprinzator de placut. O raza de soare care apare dintr-un nor intr-o zi ploioasa si mohorata aduce o scanteie de lumina in suflet. O vorba buna spusa de o persoana apropiata iti va schimba starea proasta, poate nu radical dar putinul acela conteaza. O gluma nu tocmai inspirata spusa de un prieten ca sa te faca sa zambesti, inevitabil te va face sa zambesti.. doar prin simplul fapt ca a fost facuta cu intentia de a te ajuta...
Prietenii.. ce ne-am face fara ei.. probabil am fi doar niste suflete goale si triste plutind intr-o lume fara inteles .

"Virtutea este fundamentul amicitiei; pentru a o pastra nu este nevoie decat de caritatea reciproca. Aceasta este simpla si nu are nevoie de farduri, nu cere nimic din cele exterioare. Si daca ea gaseste multe avantaje fara a le cauta (caci cine ar putea enumera foloasele si farmecele prieteniei?), caritatea n-are nevoie de stimuli exteriori, este multumita de ea insasi, ea este pentru sine un pinten si o recompensa." – Francesco Petrarca

marți, 29 decembrie 2009

Quotes..

"Nimeni nu ma priveste mai mult de o clipa.Prea multe lucruri nedeslusite ne inconjoara, spaime, amenintari, taine care ne atrag o clipa, apoi ne lasa reci.Inapoi la previzibil, la cotidian. Printul nu mai soseste, oricine o stie; si poate si Frumoasa din Padurea Adormita a murit. "

"E cumplit de adevarat ca suferinta ne face mai profunzi, da un plus de stralucire culorilor si un ecou mai larg cuvintelor.Asta insa daca nu ne striveste ,daca nu ne consuma optimismul si spiritul, puterea vizionara si respectul pentru lucrurile simple, dar indispensabile"